Dacă vă confruntați cu dureri menstruale intense care vă afectează activitățile zilnice, disconfort pelvin cronic, dureri în timpul raporturilor sexuale sau perioade lungi de infertilitate, endometrioza trebuie să fie prima patologie evaluată în cadrul unei consultații de specialitate. Această afecțiune reprezintă una dintre cele mai frecvente, dar și cele mai subdiagnosticate probleme de sănătate din sfera ginecologică.
Statisticile arată că media europeană pentru obținerea unui diagnostic cert variază între șapte și zece ani din momentul apariției primelor manifestări clinice. În acest interval prelungit de timp, boala înregistrează o evoluție progresivă: se dezvoltă țesut cicatriceal, apar aderențe pelvine complexe și poate fi compromisă grav fertilitatea pacientei.
Din punct de vedere fiziopatologic, o formă de endometrioză este o boală cronică sistemică în care țesut structural similar cu endometrul (stratul celular care căptușește interiorul uterului și se elimină lunar prin menstruație) se dezvoltă în afara cavității uterine. Localizările frecvente includ suprafața ovarelor, trompele uterine, peritoneul pelvin, ligamentele uterosacrate și, în cazurile severe, vezica urinară, intestinul sau rectul.
Spre deosebire de endometrul ectopic din interiorul uterului, acest țesut dezvoltat anormal nu are o cale de eliminare în timpul sângerării menstruale. El răspunde direct la stimularea hormonală ciclică, se îngroașă și sângerează direct în interiorul cavității pelvine. Acest fenomen determină apariția unui proces inflamator cronic local, urmat de apariția țesutului fibros și a aderențelor care pot duce la fixarea anatomică a organelor vecine.
La nivelul ovarelor, acumularea cronică de sânge degradat duce la formarea unor formațiuni specifice chistice cu conținut dens, ciocolatiu. Acest tip de chist ovarian (endometriom) exercită o presiune mecanică și inflamatorie directă asupra cortexului ovarian, distrugând progresiv foliculii sănătoși și reducând rezerva ovariană.
Incidență și riscuri: Endometrioza afectează aproximativ 10% dintre femeile aflate la vârstă reproductivă la nivel global. Aceasta se manifestă clinic la câțiva ani de la menarhă (prima menstruație) și se ameliorează semnificativ odată cu instalarea etapei de menopauza, datorită prăbușirii fiziologice a nivelurilor de estrogeni.
Crampele menstruale moderate sunt comune, însă durerea severă care provoacă incapacitate funcțională, nu cedează la antiinflamatoare nesteroidiene uzuale și debutează cu câteva zile înainte de fluxul menstrual nu este normală și impune investigații medicale amănunțite.
Focarele inflamatorii generează disconfort și în afara perioadei de sângerare. Senzațiile pot fi ascuțite sau sub formă de presiune constantă în zona pelvină, lombară sau cu iradiere la nivelul membrelor inferioare.
Durerea resimțită în timpul sau imediat după actul sexual, în special la penetrarea profundă, este direct legată de prezența nodulilor de endometrioză pe ligamentele uterosacrate sau în septul rectovaginal. Este un simptom major ce trebuie raportat medicului.
Simptome precum balonarea accentuată, episoadele alternante de diaree și constipație, durerile la defecație sau micțiune în timpul menstruației (și, în cazuri grave, prezența hematuriei sau a sângelui în scaun) indică o posibilă afectare a peretelui intestinal sau vezical. Aceste semne sunt adesea confundate greșit cu sindromul de colon iritabil.
Endometrioza este diagnosticată la un procent semnificativ, de 30-50% dintre pacientele investigate pentru infertilitate. Mecanismele patologice includ distorsionarea anatomică a trompelor din cauza aderențelor, alterarea calității ovocitelor în prezența endometrioamelor și crearea unui micromediu peritoneal ostil fertilizării.
Diagnosticul clinic de certitudine se stabilește prin intermediul examenului histopatologic (biopsie) al fragmentelor de țesut recoltate în timpul unei intervenții chirurgicale laparosopice. Aceasta reprezintă singura metodă capabilă să confirme boala în proporție de 100%.
Evaluarea inițială se bazează pe o ecografie transvaginală detaliată. Un specialist cu experiență în managementul acestei patologii poate identifica endometrioamele ovariene și nodulii profunzi din spațiul rectovaginal. Cu toate acestea, ecografia nu are sensibilitatea necesară pentru a detecta leziunile peritoneale superficiale. În formele complexe sau extinse, examinarea este completată de un RMN pelvin cu protocol dedicat.
Tratamentul nu este standard, ci se stabilește individual, în funcție de severitatea simptomelor, stadiul anatomic al bolii și dorința pacientei de a obține o sarcină:
Evaluările ecografice riguroase și intervențiile chirurgicale minim invazive sunt asigurate de Dr. Gică Gheorghe, medic primar obstetrică-ginecologie cu competențe în chirurgia laparoscopică avansată, în cadrul rețelei MedLife București. Pentru stabilirea unui plan terapeutic individualizat, vă puteți programa prin pagina de contact Dr. Gică Gheorghe.

